Just another WordPress site

Sans-serif

Aa

Serif

Aa

Font size

+ -

Line height

+ -
Light
Dark
Sepia

Timp in trei

Saptamana aceasta a fost prima saptamana in care Sasha a dormit de amiaza la gradinita. A fost o schimbare mare pentru mine.

El a venit cu propunerea, a vazut ca mereu il iau acasa atunci cad toti urca la somn. De la etapa ”adormit cu mana pe sanii mei” acum a ajuns la dormit cu copiii, fiecare in patutul lui. A fost inca o provocare sa lucrez la capitolul incredere.

Desi a plans luni si marti, stiu ca e bine. Are nevoie sa ma vada increzatoare. Are nevoie sa ii spun ca e normal sa ne fie dor unul de celalalt si ca paleta de emotii e complexa. Dar e in regula, suntem impreuna si cand ceva nu e ok, sunt aici.

Fiecare relatie parinte-copil este unica pentru ca noi suntem atat de diferiti intre noi.

Si invat pe zi ce trece ce are el nevoie de la mine. Unele lucruri sunt atat de subtile pentru ca nici el nu constientizeaza ca are nevoie de acel lucru. Dar fara sa isi dea seama imi transmite. Nu mi-a spus niciodata sa am mai multa incredere in el dar stiu ca asta asteapta si ca ma vrea mai hotarata.

Fiecare seara din saptamana aceasta am fost atenta sa ne jucam mult, sa radem in hohote, sa ne imbratisam cu putere. Am hotarat sa fie vinerea zi scurta pentru ca avem ora de inot. Si astazi dupa amiaza, dupa inotul lui Sasha avea si Florin un eveniment la Baneasa.

Si mi-a venit o idee pe care o aveam demult dar nu am reusit sa o pun in practica: Ia sa fac o seara in 3! Ca pe vremuri! Ce fun ar fi!

Numai bine am putut sa il las si pe Raul mic la mama mea care locuieste in drum spre oras. Si m-am intalnit cu baietii la mall. Nu iesim la mall cu copiii aproape niciodata, cred ca e a 4-5 oara cand intram impreuna acolo. Dar lucrurile s-au potrivit fain… filmarea lui Florin, foamea de dupa piscina.

A fost atat de fain. Mereu m-am gandit ce bine este pentru copii sa petreaca si timpul asta – doar el cu parintii. Sa se bucure de ei amandoi cu toata atentia lor. Avea nevoie de asta, si noi aveam nevoie. Mi-am dat seama ce mult a crescut in ultimul an, de cand a aparut al doilea copil. Si ca nu am mai apucat sa iesim doar cu el, sa ne conectam toti trei. Nu aveam cum sa observam in toata graba si atentia distribuita in multe directii.

Am fost la restaurant! Ultima data cand am fost doar noi cu Sasha la restaurant nici nu am apucat sa stam jos, alergam dupa el. El se baga pe sub mese, lua sarea si piperul de pe mesele celorlalti… avea 2-3 ani 🙂 Acum stateam si ne uitam dupa oameni. Comentam, povesteam, ne uitam in meniu.

Daca as fi auzit mai demult de acest concept, de timp petrecut cu fiecare copil in parte separat, m-as fi gandit imediat la sentimentul de vinovatie fata de celalalt copil. Dar acum cand stiu ce are nevoie fiecare, m-am simtit chiar inteleapta pentru decizia de a sta doar noi trei o seara. Cel mic a dormit vreo 2 ore in brate la mama mea, asa cum ma asteptam. Stiam ca o sa fie ok. Dar cel mai mare avea nevoie de mai mult de atat, gradinita e o schimbare mare pentru ei. Si pentru noi.

Toata seara, si dupa ce am ajuns acasa s-a zbenguit, a ras, a fost plin de iubire. S-au reumplut rezervoarele.


Pe 12 mai va astept la un eveniment dedicat parintilor, intitulat ”Baietii din viata noastra”. Detalii si bilete aici.